De ce nu vreau si nu cumpar “fericirea facuta acasa”

De ce nu vreau si nu cumpar “fericirea facuta acasa”

Simplu, pentru ca nu vreau sentimente de vinovatie unse cu margarina.

Daca nu asculti de producatorii spot-ului, iti creste colesterolul, devii mama denaturata si o putoare – cum naiba sa te mai suporte sotul si progeniturile?  Ce-i aici? Ne batem joc de Sanda Marin, de Martha Stewart? Ne e lene sa mosim aluatul la cuptor? Preferam sa impingem caruciorul in hypermarket si sa facem profit producatorilor de dulciuri gata-facute si impachetate, in loc sa ne facem timp pentru a ne perfectiona indemanarile de a framanta, amesteca, bate, taia, coace, freca, da prin razatoare, spala, condimenta, pudra, stoarce, praji, despica, macina? Unde ne credem?

Si cine sunt eu sa ii judec pe producatorii spot-ului, cu tot cu departamentul de marketing a celor de la Unirea? Inca nu am experimentat micile placeri ale spatiului domestic: a sta in bucatarie, asteptand sa se raceasca blatul de prajitura si intre timp, sa citesc Sandra Brown … Subiecte precum astronomia, blogging-ul, cinematografia, lectura sunt tentatii ale lui Lucifer pentru a ma distrage de la indeplinirea rolului pentru care am fost nascuta: femeia romana cu cratita in mana.  Pana nu fac asta, nix tra la la!

Iata si spotul:

©Diana S – dinTarglaMansarda, 10 februarie 2012